Internetul ştie totul

Zilele trecute îmi vedeam liniştită de treabă în birou cînd cineva m-a agăţat pe skype. Tipul sau poate tipa (nimeni nu ştie ce se află în spatele nicku-rilor unor utilizatori) era de o insistenţă debordantă şi părea foarte sigur de ceea ce spune. Ştia totul despre mine: lecturi şi muzica preferată, pasiuni şi hobby-uri, tot CV-ul meu pe dinafară, ce am făcut în liceu, etc. Prima mea impresie a fost că am de a face cu cineva din apropiaţii mei: colegi de facultate, simpli cunoscuţi sau în cel mai rău caz cu un obsedat care m-a urmărit cu perseverenţă în ultimii ani. Şi cum curiozitatea omoară pisica, deşi total neinteresată de discuţia cu tipul ce pretindea că vrea o relaţie cu mine, am decis să pierd cîteva minute bune în conversaţia cu misteriosul amorez. Aşa am aflat că tipul este din alt stat şi că prin urmare nu poate fi cineva pe care îl cunosc în carne şi oase, nici pomină de colegi.

Imaginaţia mea a luat-o razna, în acel moment imi roiau o mulţime de gînduri despre cum o persoană poate şti atîtea despre un om pe care nici nu-l cunoaşte. Telepatie? Omul raţional din mine refuză cu încăpăţînare să creadă asta. Psihologie? Nici atît. Nici măcar nu aveam afişat status sau poză de profil pe skype deci respectivul pur şi simplu nu avea nici măcar un singur indiciu şi totuşi ştia practic totul despre mine cu excepţia florilor preferate (asta chiar e secret de stat :D, mă gîndesc că cei de la SIS o fi ştiind totuşi).

Răspunsul salvator a venit de la dnl. Google. Am căutat cu indicarea frazei exacte „Iulia Sîrghi” și ce credeți? Şoc total. Din cele 10 pagini de rezultate am putut afla lucruri pe care chiar şi eu le uita-se-m de mult. Puse cap la cap mi-aş fi putut reconstitui CV-ul complet, și când mă gândesc că pierd atâta timp lunar pentru actualizarea acestuia. Aşa am citit şi eu unele publicaţii scrise de mine deja machetate şi publicate pe unele sit-uri, am găsit o mulțime de poze despre existenţa cărora nici nu știam, dar și informații despre pasiunile și ocupațiile mele în timpul liber.

Dacă căutați acum veți găsi doar vre-o 7 pagini, de restul am avut eu grijă ștergându-mi conturile din unele reţele sociale cu securitate minimă a datelor personale. Cu cele rămase chiar nu am ce face. Nu mă simt ca o vedetă, dar mă întreb dacă nu care cumva în condițiile în care orice persoană poate afla atâtea lucruri despre mine doar printr-un singur clic nu am tot dreptul s-o fac.